Fericire putrezita.

In stare de ce te pot aduce depresiile..
De cam 2 sapt ma simt groaznic.O persoana in plus pe acest glob pamantesc.O persoana care traieste ca sa faca umbra pamantului.
Nu mai support acest sentiment dar n-am ce-I face.El creste in mine,deodata cu furia.Simt cum persoanele din jurul meu ma dau de o parte,cum incearca sa scape de mine.Desi exista personae care sa ma faca sa ma simt bine si sa uit de aceste sentimente,aceste momente dureaza putin.Iar mie nu imi sunt in de-ajuns.Poate suna un pic cam urat dar n-am ce-I face.Ma simt ca un catelus uitat in curte pe o furtuna mare,plouat,care cerseste atentie.


Schimbam subiectul. Momentan va spun pa, pnetru ca fac mutari prin casa si tre sa mut si pc.:* <3

Hopaaa.:">

Chiar ca hopaa.:"> Am uitat parola de la vechiul blog. ASTA E OFICIAL.=)) Postarile de mai jos cred ca le stiti, sunt cele mai importante.  Revin in 30 min cam asa cu o postare nouaa. :*

Vise fara tine!

Vise fara tine!

Daca speranta murea, se duce'a dracu totu'! 

Acum, te caut in visele mele dar nu te gasesc. Nu mai esti. Incet incet,esti scos din mintea mea,iar eu parca inebunesc.Pentru mine,acum,nimic nu mai e important,nimic nu mai e intereseant,mancarea nu mai are gust,si... ma simt incontinuu sufocata. Inchisa intre 4 pereti.Ma simt captiva intre patru pereti, incerc sa evadez, vreau sa ies, speranta ca o sa te gasesc nu ma lasa sa ies,vreau sa plec, sa uit de tot.

Eşti otrava dulce din care mă înfrupt în fiecare zi din ce în ce mai mult şi care mă ameţeşte mai mult şi mai mult cu fiecare pic băut!  Eşti otrava ce-mi place, ce mă otrăveşte, mă schimbă, mă face să devin mai bună şi mai puţin egoistă, mă face să vreau să împart şi să vreau să îţi aud glasul în fiecare dimineaţă, mă face să-mi pese, să fiu îngrijorată şi gândul meu să fie doar la tine.

 Sunt momente în care dorim să fim singuri, noi şi gândurile noastre, noi şi sentimentele noastre, momente de linişte...offf cât le iubesc...  Cât de mult iubesc momentele acelea de singurate.Acele zile în care nu am chef de nimic nu sunt decât momente în care tânjesc după singurătate, după linişte...e atât de greu să înţelegeţi.... 

   M-am săturat, lasă-mă, du-te unde vrei dar numai du-te, uită-mă, urăşte-mă, ucide-mă din gândul tău, scoate-mă din inimă dar te rog, pleacă.Iubeşte pe cine vrei tu, poţi să te îndrăgosteşti şi de cea mai bună prietenă a mea sau de cea mai aprigă duşmancă, dar numai uită-mă şi lasă-mă. Asta voi face si eu.

   Te urasc cu mintea, dar nu si cu inima!Te fugaresc din ganduri, te ascunzi in inima; te lovesc in minte, te imbratisez in inima; te cert la mine in minte,te te alung din ea si tu te duci in inima, te refugiezi acolo!Ce Dumnezeu gasesti acolo?

...vreau doar sa stii ca daca iubesti pe cineva pana cand te doare, nu va mai exista durere, ci doar mai multa iubire
...vreau doar sa stii ca voi pleca daca-mi vei cere
...vreau doar sa stii ca m-am urcat pe pereti cand nu am fost acolo cand ti-a fost greu
...vreau doar sa vezi atunci cand ma ranesti
...vreau doar sa stii ca atunci cand am plans, nu mi-a fost rusine

Presimt ca o sa fie o postare cam lunga. Asa am chef de scriiiis!  

Pe mine, uneori, cand imi mai sare cate o doaga de la putina, asa de caldura, ma apuca cheful de cautat poze cu diferite chestii. Intr-o zi am cautat cu pantofi cu toc, incercand sa ma conving ca sunt frumosi foc si ca trebuie sa invat sa merg pe ei fara sa-mi rup vreun os. Alta data m-am uitat de umbrele, apoi de biciclete, in fine, ideea este ca ieri mi-a venit o pofta nebuna sa caut imagini cu monstruleti. :x Grasi, cu limba, ochi si coada, de toate culorile si toate marimile. Mi s-a umflat sufletul (daca ar da Dumnezeu sa se umfle si ce e deasupra lui! ) cand am vazut ce de monstruleti au nascocit oamenii. Sau poate au fost autoportrete, mai stii? 

La un moment dat mi-am dat seama ca lighioanele alea colorate seamana cu mine in diferite ipostaze. Si ce face Dede in loc sa se apuce de tema aia nenorocita la Matematica?  Indosariaza monstuletii!  Hai sa va arat ce a iesit!


Asta seamana cu mine cand abia astept sa-mi dai ciocolata. Daca e cu alune nu mai zic. Topai si ma bucur ca un copil din Somalia care n-a mai vazut mancare de 4 ani si 2 luni. 


Asa n-am mai aratat din clasa a V-a. Si nu, atunci nu aveam un singur ochi! :P Vorbesc de expresia de pe fata lui! :P In clasa a V-a faceam la geometrie probleme d-alea frumoase cu figuri si-mi era mai mare dragul sa ma pierd intre unghiuri adiacente si complementare, trunghiuri asemenea si alte nebunii. Ma simteam ca 
Alice
 DeDe in Tara Minunilor.  Si ma strofocam eu acolo o jumate de ora si simteam ca revolutionez matematica! Thales? Pfff, un fraier! Uite aici inteligenta! Iar la final? Realizam cu stupoare ca am demonstrat datele problemei. 
Da, ca o mare tembela. Ramaneam asa, cu fatzaul ala.


Un alt monstrulet din mine? Monstruloiul somnoros. Mie imi pica ochii in beci de somn, dar sustin sus si tare ca eu nu adooooorm! “Cine, eu?  Nu vezi ca nici macar nu casc? ” Sunt atat de sigura de asta incat si eu ajung sa cred. Incep sa pierd parti din conversatie, raspund numai cu “da” apoi nu mai zic nimic. Dupa 2 minute si 14 secunde visez libelule si norisori. 



Cand sunt foarte nervoasa ma transform intr-un monstruloi urat. Nu cred ca fac totusi baloaie verzi la gura. Sper ca nu. Oicum, e ceva ciudat. Adica eu nu mai pot de nervi, zbier ca o pupaza pe cofeina si Bogdan ce face? Il umfla rasul. :-L Nu pot sa inteleg, zau asa. Chiar asa funny sunt cand ma enervez? Mie mi se pare ca sunt Xena Regina Razboinica si de fapt e posibil sa arat ca Chip sau ca Dale cand vorbesc repede repede si mult.  

Amintire vesnica.

Amintire vesnica.

Nu te vom uita nici o data,Andrei. Ai fost,esti si vei fii mereu in inima noastra. Nu'mi vine sa cred ca nu te voi mai vedea nici o data. Inca nu ma pot obisnui cu ideea ca port doliu pentru...un copil cu care acum cateva zile radeam si glumeam plimbandu'ne. E ciudat cat de incurcata poate fii viata. Azi esti fericit,sanatos,te distrezi...si maine te trezesti pe patul de spital cu enspe mii de aparate si perfuzii pe langa tine.Dar asta este.

Si nu imi pasa daca nu va place vocea,negativu' sau orice alt ceva,ASCULTATI VERSURILE si inainte dati "Pause",ganditi un pic ce mesaj e transmis prin aceasta melodie.

Acesta este ingerul meu. TE IUBESC SI TE VOI IUBI MEREU. <3 <3 <3

Ce regret eu cel mai tare si mai tare din copilaria mea? Nici nu va pot spune, atat de dureros e! Regret enorm ca n-am desenat pe pereti! Fraiera am mai fost!



Atunci, eu mica si plina de creativitate, eram libera sa fac orice prostioara imi putea trece prin neuronashul meu, pentru ca toata lumea ar fi zis „Las-o Doamne, ca nu stie ce face!”. Eram mica si eu. Si proasta. Acum degeaba, ca sunt mare si tot proasta am ramas. Si nici pe pereti nu mai pot sa desenez. Ca ar scoate mama toate onomatopeele ca ii stric lavabilul! 8-) 



Lasa ca la casa noastra desenez eu floricele pe pereti! Si pinguini! :x :x :x Cel care va sta cu mine in casa ( iubitul)  nu cred ca va fi de acord cu pornirile mele artistice. :-s Poate prin debara sa desenez si eu ceva... Pot in debara, poooooot, poooot? :x :x :x

MALEFICITATEA DIN MINE

Sa va povestesc ceva! :D Eu si bunicu’ in masina. Vruuuum vruuum. Sper sa nu ma urati dupa ce va povestesc asta. (Nu sunt in general sadica, sa stiti. Mi-e mila asa de oameni. Si de gaze. In special de gaze! Am o slabiciune pentru insecte. Mi-e mila rau sa le omor. Mi se strange inima cand trebuie sa pliciuiesc o musculitza. E asa mica si fara aparare... )


Sa revenim la vruuum vruuuum. Si ce-mi vine mie in capul meu prost de copil tembel si complet idiot? „Tataieeeeeee! :D Poti sa dai cu masina peste catelusul ala miiiic? :D :D :D Vreau si eu sa vad cum face! :D :D :D Te roooooooooog!” Mama si tata, ca erau si ei in masina, raman :o :o :o, complet uimiti de ce drac de copil crescusera pana atunci. 6 ani aveam. Mai Adelin, c-o fi, c-o pati, ca nu-i bine, mama, ca se supara ingerasii, abureli. Eu ca nu si nu.



Si sa vedeti, ca era si soarta, numai catelusi dragalasi pufosi aparau pe drum. Eu ii dadeam inainte: „Tataieeeeeeeeeeee! Haaaaaaai! Pe asta macar! Chiar vreau sa vad cum eeeeeee!” Bietul om, de nervi ca il sacaia tembela aia mica de nepoata, da peste catelus! :o :o :o Trosc piciorusul, scalancait de ti se rupea sufletul! Ce facea Goe diabolic in varianta feminina? :(( :(( :(( Moment de maturizare in viata mea. Unul dintre cele mai dureroase. Sa stiti ca ma rog mereu sa ma ierte Dumnezeu. Daca o sa ajung in iad din cauza astaaaaaaaa? :-S =))

Acum cateva zile am vazut pe net o faza: 

Toti barbatii sunt niste porci,niste javre,ii urasc pe toti. Wtf? Atnci eu i'am dat raspunsul:  "Iar tu eşti o scroafă care generalizează pentru că a fost dezamăgită."  

Adica si eu sunt cu nervii la pamant. Zilele astea de cand am venit in bucuresti au fost ca un test de rezistenta pentru mine.

As avea multe de zis.. pot spune ca m-am mai linistit..si pe plan sentimental... si cu familia cu tot.. sunt ok..cred si ma intreb oare pentru cat timp? dar e ceva ce nu-mi da liniste si pace..sunt lucruri care inca ma mai dor si lucruri pe care nu le voi intelege niciodata.

Mi-as dori multe.. nu mai kut \"iubirea\" adevarata, nu mai caut nimic.. mi-a ajuns..las totul sa vina de la sine..si in ultimul  timp am vb cu multe persoane fie online, pe mess sau fatza in fatza, diferiti baieti, mai ales aici in cartier unde m-am nascut s-au schimbat multe si am cunoscut multi baieti noi.. si am ajuns la concluzia ca toti vor un singur lucru adica SEX.si sa-mi bag picioarele daca merita...m-am saturat pana peste cap de dastia.... m-am saturat ca toti sa se uite la mn doar pt felul in care arat doar pt ca am sani si fund si picioare.. si sa vrea doar o aventura...m-am saturat sa pun suflet si la sfarsit sau ma rog intr-un final sa-mi dau seama  de ceea ce vor cu adevarat.. unii am zis si au zis ca-s diferiti dar nu.. nu e asa..toti sunt niste porci doar ca unii o arata pe fatza altii nu.. cel putin la varsta asta. de ce dracu nu se pot uita si la ceea ce simt,  la ceea ce sunt cu adevarat la ceea ce vreau la ceea ce-mi doresc, sa ma iubeasca sa tina la mine pentru ca sunt eu asa cum sunt unica in felul meu.. nu pentru felul in care arat...

Don't cry.

Pana cand mai ai de gand sa plangi?


Si tu si eu,TOTI. Ne plangem ca nu avem tot ce ne dorim,dar noi nici macar nu luptam pentru lucrurile astea. Le vrem asa: MOCA. Mura'n gura. Nu vom gasi asa ceva niciodata.


Creeaza'ti vse si lupta pentru ele! Chiar daca nu tot timpul castigi ce vroiai,macar stii ca ai incercat si nu vei avea de ce sa regreti.


 Deseneaza'ti o lume a ta si începe să construiesti! 
  Hai ca nu e atât de greu, nu conteza ca nu esti talentat la desen, lumea ta trebuie să fie perfecta mai intai pentru tine si mai apoi poate si pentru altii. 




Viseaza,lupta,atinge'ti scopul. Nimic nu ti se va da gratis. Inteleg ca atunci "Cand e moca paraca totu'i mai frumos"... Dar nu te astepta sa'ti pice totu' din cer.


Nu baga in seama toate nimicurile spuse de asa zisii tai "prieteni",care in fata "Te iubesc!" si in spate: "Fut*ti gura matii." Stii cum e vorba aia...: Nu te increde intr'un simplu ''Te iubesc'', ca ajungi la final: ''Te f*t in gura,te urasc!'' 


 Capul sus, ai un drum înainte si la orice fundatura, alt drum ti se va deschide mai drept si mai plin de vise si sigur suprize.